De ce, pentru om, nu e firesc?

Mă uit la păsări şi mă gândesc
Cât mi-aş dori să pot să zbor
De ce, pentru om, nu e firesc
Să zbori către cer, să atingi un nor?

Mă uit la stele şi îmi doresc
Să mă plimb, să strălucesc...
De ce, pentru om, nu e firesc
Să te ţintuieşti pe cer, făr' s-ameţeşti?

Mă uit la cer şi mi-aş dori
Să fiu atât de mare, de albastru
Încât lumea s-o pot primi
În sufletul meu pus sub sechestru.

Mă uit la soare şi mă-ndoiesc
Că lumea aş putea s-o încălzesc...
De ce, pentru om nu e firesc
Să aibă o inimă care să spună : te iubesc?

Mă uit la luna şi mă-ntreb
Care noapte s-o aleg
Să mă urc pe cer, să strălucesc
O lume-ntreaga să luminez