Sunt trista! Mi-e dor...de cineva?de ceva?De tot si nimic, de toti si de nimeni.Nimic nu are sens fara...fara ce?Fara soare, luna, stele.Universul e intr-o perfecta ordine, doar universul meu este un haos total.Toate sunt doar mecanisme de a ma face sa continui aceasta viata absurda.De ce absurda?Pentru ca....nu are importanta, oricum sperantele mor, una cate una, iar altele nu se mai nasc.Ce-mi doresc?Putina lumina...pentru?Nu,nu pentru mine oricum.Intotdeauna am pastrat acea minuscula speranta ca exista lumina la capatul tunelului.Dar pentru cine?Sau pentru ce?Nu doresc nimanui sa treaca prin ce trec eu.Tristetea e greu de suportat atunci cand esti doar unul.Nu,nu ma intreba la ce se refera toate astea, nici eu nu stiu!
Plec, imi incep activitatea pe ziua de azi, fac orice, doar sa nu ma mai gandesc...
Oare tristetea te incearca si pe tine uneori?Cat de departe iti e sufletul de realitate?Hai sa ne intalnim acolo, sa plecam.Nu conteaza unde....doar sa plecam departe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu