De cateva zile incoace, mintea mea a fost inundata de multe ganduri negre.Intotdeauna am fost o persoana optimista..una dintre acele persoane pe care le vezi mergand pe strada zambind, indiferent de starile sufletesti pe care le au, o persoana care intotdeauna a crezut in mai bine.De cateva zile insa, totul s-a innegrit...in ganduri, in inima, in viata, in natura...Iar astazi am experimentat "libera exprimare" ca sa spun asa...nu pot sa va descriu in cuvinte cat de bine e atunci cand iti descarci sufletul.Ar trebui sa incercati..pe bune!Dar nu asa..oricui.Aveti grija sa gasiti pe cineva care sa va inteleaga si care sa va stea alaturi dupa aceea.Mi-as dori sa va ajut eu, pe toti...dar eu pe lumea asta inteleg doar doua persoane...crezi ca esti printre ele?Incearca-ti norocul....nu voi fi eu de vina daca vei fi dezamagit/a.
Sa stiti, insa, ca oricat de mult v-ati descarca sufletul, niciodata nu sa vi-l descarcati de tot.Sentimente innegrite tot raman in el.Dar parca e totusi putintel mai usor.E mai usoara si povara de carat....Astea fiind spuse, as dori sa trec la adevaratul motiv pentru m-am reintors la acest blog...sa mai revars cate ceva si pe aici.
Tot astazi, m-am intalnit cu doua persoane pe care nu le mai vazusem de foarte mult timp.Ambele mi-au pus aceeasi intrebare : te-ai maritat? Seriously?....Te intalnesti cu o persoana dupa ani de zile si asta e prima intrebare pe care i-o adresezi?Mi se pare putin cam aiurea...Nu ar fi mai logic sa intrebi : esti bine? Serios...acuma...nu inteleg, dupa ce treci de o anumita varsta toata lumea te intreaba: te-ai maritat? cand te mariti?...sau ma rog...te insori, daca esti baiat...Pe bune, nu vi se aiurea? In contextul in care societatea face tot posibilul sa iti demonstreze ca formarea unei familii la ora actuala este un mare bullshit....Mda...poate nu o problema atat de grava pentru unii dintre voi, acest aspect al vietii...insa pentru mine, fata fiind...ma streseaza.Si nu ma streseaza in modul la care nu mi se ofera ocazia sa fac acest lucru...caci ocazia am avut-o si i-am facut vant...ma streseaza la modul absurd la care lumea face ca acest lucru sa fie cel mai important din viata unui om.
Mai dragilor...sa va spun ceva..eu mi-am facut o lista de prioritati pentru aceasta viata, iar prioritatea numarul unu la mine este sanatatea...dupa care vine job-ul...si multe altele...dar chestia asta cu maritisul...e cam la ultimul punct pe lista.De ce? Pai sa va explic...pentru mine stabilirea unei relatii atat de profunde cu o persoana...complet straina..si pe care nu vei ajunge sa o cunosti pe deplin nici in sicriu, ma cam sperie.In general, pe mine ma cam sperie totul la viata...Dar oricum..sa ramanem pe linia pe plutire...Deci, sa va pun asta intr-o alta lumina..poate intelegeti mai bine...Acest lucru pentru mine este un finish line...De ce?Pentru ca in momentul in care iti formezi o familie...trebuie sa te dedici acelei familii...Unii dintre voi se arunca cu capul inainte, insa habar nu aveti ce inseamna, iar dupa ani de zile va treziti cu regrete ca n-ati facut cine stie in tinerete, pentru ca ati fost prea ocupati sa va casatoriti.Ei, dragii mei...eu voi face acest pas atunci cand mi-am satisfacut mie insumi toate placerile inimii...Atunci cand o sa simt ca persoana mea a ajuns la un punct de saturatie, iar tot ceea ce fac nu are sens pentru ca nu fac pentru nimeni...atunci da.De ce atunci da?Pentru ca atunci o sa am din nou pentru cine sa lupt...Sot..copii...lor le voi dedica toate puterile mele.Momentan..sunt copil...imatur, needucat intr-ale vietii, necultivat destul, naiv si fara scop stabilit.De ce sa ma fortez sa ma maturizez cand ignoranta fata de tot ce ma inconjoara e asa frumoasa?De ce sa ma fortez sa cunosc cu adevarat greutatile vietii atunci cand totul pare asa de usor?Da...pare...dar nu e.Eh...am eu altele mai grele pe suflet acum...dar simteam nevoia atroce de a impartasi aceste lucruri cu voi...cei doritori de lecturi inutile si fara sens....
Ah si sa nu uitati...gasiti pe cineva care sa va fie alaturi in orice moment..dar nu va casatoriti cu el/ea....momentan.
Bine...cam atat am avut de zis pe ziua de azi...va las din nou sa ma judecati...ca nu stiu sa scriu, ca nu stiu sa ma exprim, ca am idei tampite, sau ca sunt tampita...e problema voastra.Oricum, pana nu ma veti cunoaste mai bine, ma veti judeca gresit.Si daca vreti sa ma cunoasteti mai bine, nu uitati...tre sa aveti un grad destul de ridicat de ciudatenie si nebunie ca sa treceti vizibil prin fata mea.Nu ma atrage normalitatea, din cauza standardelor idioate pe care le impune.Chiar daca ma vedeti normala la exterior, va asigur eu ca inlauntrul meu zac cele mai ciudate sentimente, creaturi sau cum vreti sa le numiti....
Na...va las...hai..judecati-ma din nou...putin imi pasa...kiss my ass!
Hai pa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu